Cuvintul clona vine din cuvintul grecesc klon, care inseamnă saminta. In biologie indica posibilitatea de duplicare a patrimoniului genetic a oricarui organism. Asfel se pot dubla virusi, bacterii, molecule, organisme, plante si animale. O bună parte din vegetalele pe care le consumăm in alimentaţie sint clonate, adică cultivatorii inmulţesc plante pe care apoi le comercializează.… Citește în continuare De unde vine clona
Etichetă: Stiinta
Celsius si Fahrenheit
Americanii folosesc scala Fahrenheit pentru masurarea temperaturii. Pentru a transforma gradele Celsius in Fahrenheit, inmultiti temperatura cu 1,8, iar apoi adaugati 32. Pentru a transforma gradele Fahrenheit in Celsius, scadeti 32 din cat e temperatura, dupa care impartiti la 1,8. Sa tinem minte ca 28 de grade Celsius inseamna 82 Fahrenheit., iar 16 grade Celsius… Citește în continuare Celsius si Fahrenheit
Va inceta Soarele sa straluceasca?
Oamenii de stiinta au calculat ca Soarele a avut la inceputurile sale "combustibil" pentru 10 pana la 11 miliarde de ani. De atunci a trecut cam jumatate din durata sa de viata. Dar Soarele nu se va stinge pur si simplu, ci in interiorul sau se vor desfasura procese atomice noi si complicate: mingea solara… Citește în continuare Va inceta Soarele sa straluceasca?
Mendel, calugarul genetician
Orice discutie despre genetica moderna si ereditate trebuie sa inceapa cu lucrarile lui Mendel [Gregor Johann] si gradina lui de zarzavaturi. Mendel s-a nascut in (...) Austria, pe 22 iulie 1822, ca fiu al unor (...) fermieri. Fiind un elev talentat, el si-a inceput studiile superioare la manastirea St. Thomas a ordinului Sfantului August din… Citește în continuare Mendel, calugarul genetician
Dublul helix al ADN-ului si codul genetic
Cand Watson si Crick au descris dublul helix al ADN-ului, care serveste ca suport material pentru transmiterea caracterelor genetice, ei au socat lumea stiintifica afirmand ca aceasta molecula, gratios si perfect rasucita, nu are nicio functie concreta, spre deosebire de toate celelalte molecule proteice, care au functii specifice. Intr-adevar, dublul helix reprezinta in fapt doua… Citește în continuare Dublul helix al ADN-ului si codul genetic
De cand exista Pamantul?
Cu ajutorul substantelor radioactive naturale din rocile stravechi, s-a putut stabili varsta Pamantului. Aceste substante se transforma, in cadrul unei perioade determinate, intr-o alta substanta. Masurand si comparand cantitatea de substanta veche si noua, se poate calcula cata substanta initiala a existat. S-a ajuns astfel la concluzia ca Pamantul are varsta de 4600 milioane de… Citește în continuare De cand exista Pamantul?
Ce este Calea Lactee? Exista si alte cai lactee?
(...) o fasie ingusta, ce straluceste palid si traverseaza cerul in noptile intunecate (...) Vechii greci credeau ca sunt picaturi de lapte imprastiate de zei, de unde si numele de Calea Lactee. Astazi stim ca este vorba de o aglomeratie de stele, din care face parte si Soarele nostru. Sunt peste 100.000 de milioane de… Citește în continuare Ce este Calea Lactee? Exista si alte cai lactee?
Ar putea cadea Luna pe Pamant?
Nici o grija, asa ceva nu se poate intampla. Este adevarat ca Pamantul atrage Luna datorita fortei gravitationale - iar Luna, chiar daca mult mai slab, atrage la randul ei Pamantul. Dar Luna se deplaseaza cu o viteza foarte mare, si aceasta de foarte mult timp. Aceasta viteza de 3600 km pe secunda este atat… Citește în continuare Ar putea cadea Luna pe Pamant?
Teoria geocentrica
gr. ge = pamant + lat. centrum conceptie nestiintifica potrivit careia Pamantul, considerat ca un corp imobil, este situat in centrul Universului, iar in jurul lui se rotesc Soarele, planetele si ceilalti astri. Expunerea sistematica a teoriei geocentrice a fost facuta de Ptolemeu (astronom, matematician şi geograf grec din epoca helenistica tardiva în timpul stăpânirii… Citește în continuare Teoria geocentrica
Einstein despre relativitate
Stai un minut cu mana pe o soba incinsa si ti se va parea c-ai stat o ora. Stai o ora langa o fata frumoasa si ti se va parea c-ai stat un minut. Ei, asta-i relativitatea! (Albert Einstein, 1879 - 1955)
Bucăţi din cărţi 