Prima idee care ne vine în minte este că Ostwald a vrut să transpună în sociologie un punct de vedere fizico-chimic (...) Nu este nevoie, pentru aceasta, să cunoşti teoriile chimice în detaliu, nici chiar formula lor. Ostwald a încercat să întocmească printr-o teorie nouă teoria biologică vulgarizată de Darwin, de Spencer şi de o… Citește în continuare Socialul din combinaţii chimice
Etichetă: Filozofie
Filozofia carteziană
Ca şi Bacon, interesul lui Descartes se îndreaptă către cunoaşterea ştiinţifică. Ştiinţa e atât un mijloc de cunoaştere a realităţii cât şi de ralizare a binelui şi fericirii umane. Metoda potrivită pentru descoperirea adevărului ar fi metoda deductivă, de esenţă matematică, prin care se stabileau nişte reguli în ajutorul cărora, cei care le observă nu… Citește în continuare Filozofia carteziană
Originea tragediei antice
Trebuie acum să chemăm în ajutor toate principiile estetice expuse pînă aici, ca să nu ne pierdem în acel labirint care este originea tragediei greceşti. Nu cred că afirm o absurditate dacă spun că această problemă nu a fost niciodată pusă în serios – cu atît mai puţin rezolvată – deşi s-au cîrpit şi s-au… Citește în continuare Originea tragediei antice
Apolinic si dionisiac
Ştiinţa esteticii va fi făcut un mare pas înainte cînd vom fi ajuns nu numai la concluzia logică, ci şi la convingerea intuitivă directă că evoluţia permanentă a artei este legată de dualismul apolinic-dionisiac, aşa cum zămislirea depinde de dualitatea sexelor ce se combat mereu şi nu se împacă decît periodic. Termenii – apolinic şi… Citește în continuare Apolinic si dionisiac
Seneca şi doctrina creştină
Seneca a fost unul din cei mai mari filosofi ai Romei antice, alături de Cicero, Lucretius, Salustius. El a trăit în perioada de expansiune a Imperiului Roman, la curtea împăratului Nero. Operele sale filosofice au constituit pentru creştini o sursă de inspiraţie pentru doctrina creştină, inclusiv doctrina Evangheliilor. Creştinii, conştienţi fiind că s-au inspirat din… Citește în continuare Seneca şi doctrina creştină
Expresii, proverbe si cugetari latine
Magister dixit (Profesorul a spus) Repetitio est mater studiorum (Repetitia este mama invataturii) Fugit irreparabile tempus (Timpul fuge fara sa se mai intoarca) - Vergilius, Georgica Homo inter homines sum (Sunt un om intre oameni) - Caececilius, Excerptae Vae soli (Vai de omul singur) - Vulgata, Ecclesiastul Tertium non datur (O a treia posibilitate nu… Citește în continuare Expresii, proverbe si cugetari latine
Despre legi
Zaleucus, legiuitorul Locrilor, spunea ca legile sunt la fel ca panza de paianjen: daca nimereste in ea o musca sau un tantar, se prinde, iar daca se o viespe sau o albina, o rupe si zboara; tot astfel daca nimereste in legi un sarac, e prins, iar daca-i unul bogat sau iscusit la vorba, le… Citește în continuare Despre legi
Nasterea si moartea in antichitate
NASTEREA Grecii nu intrebuinteaza corect termenii nastere si moarte; caci nimic nu se naste, nici nu moare, ci (numai) se amesteca si se separa din lucrurile care exista. De aceea ai ar putea numi corect nasterea amestec, iar moartea separatie (Anaxagoras, filosof grec, 500-428 i. Hr.) Eu sustin ca cel mai bine pentru om este… Citește în continuare Nasterea si moartea in antichitate
Rationalistii Platon si Augustin
Platon bazeaza filozofia sa pe intuitiile a priori si pe rationament. Intuitiile a priori le numeste idei, care sunt dupa el invariabile, tipurile eterne ale lucrurilor, care singure pot face obiectul unei stiinte adevarate. Ideile sunt singurele realitati, sunt mai reale decat obiectele sensibile. Ele sunt originalul etern, fata de care lucrurile sensibile nu sunt… Citește în continuare Rationalistii Platon si Augustin
Stiu ca nu stiu nimic
Eu nu stiu cine m-a adus pe lume, nici ce e lumea, nici ce sunt eu insumi; eu ma aflu intr-o ignoranta teribila a tuturor lucrurilor; eu nu stiu ce e corpul meu, ce sunt simturile mele, ce este sufletul meu si insasi aceasta parte a mea care gandeste ceea ce spun, care mediteaza asupra… Citește în continuare Stiu ca nu stiu nimic
Reforma lui Luther si Rationalismul
Rationalismul isi lua avant mai cu osebire cu ocazia Reformei. Aceasta a smuls spiritele din jena pe care o simteau fata de Biserica catolica. De unde autoritatea Bisericii se punea intotdeauna mai presus de autoritatea filozofica, incepand cu Luther, se proclama deschis drepturile ratiunii omenesti de a descifra ea singura adevarurile fara intermediarul Bisericii. Moralitatea… Citește în continuare Reforma lui Luther si Rationalismul
Dragostea si madularul
Madularul tau sa fie astfel manuit incat sa nu se ridice decat din dragoste. (Jean Francois Lyotard, filosof francez, n. 1924)
Bucăţi din cărţi 