Orice discutie despre genetica moderna si ereditate trebuie sa inceapa cu lucrarile lui Mendel [Gregor Johann] si gradina lui de zarzavaturi. Mendel s-a nascut in (…) Austria, pe 22 iulie 1822, ca fiu al unor (…) fermieri. Fiind un elev talentat, el si-a inceput studiile superioare la manastirea St. Thomas a ordinului Sfantului August din Brunn (azi orasul Brno din Cehia) in 1843, pana cand parintii lui nu si-au mai putut permite sa plateasca pentru educatia lui. In 1847 el a fost hirotonisit.
A fost evident de la bun inceput ca Mendel era mai inclinat catre stiinta decat catre cele sfinte, asa ca a primit o slujba in educatie si a fost trimis la Universitatea din Viena ca profesor de matematica si biologie. Din fericire pentru viitoarea stiinta a geneticii, el a picat de mai multe ori la examenul de atestare ca profesor, asa ca a fost nevoit sa se intoarca la manastirea din Brunn, unde a inceput sa predea cu jumatate de norma, sa cultive si sa studieze mazarea care il va face celebru.
(…)
Experimentele lui Mendel cu mazare au stabilit regulile pentru ereditate. Lucrand cu mazare dulce cu flori violete si mazare dulce cu flori albe, Mendel a demonstrat ca plantele cu flori violete erau dominante fata de cele cu flori albe. Cand a incrucisat plante cu flori violete (PP) cu plante cu flori albe (pp), pirma generatie (care a primit cate o gena de la fiecare parinte) a produs numai plante cu flori violete (Pp). Incrucisand plantele cu flori violete si albe rezultate, produsul a fost trei plante cu flori violete (una PP, doua Pp) si o planta cu flori albe (pp)
(…)
Inainte ca oamenii de stiinta sa descopere ca ADN-ul este sursa materialului genetic, inainte de aparitia cuvantului „gena” in vocabularul stiintific, Mendel a descris cu acuratete modul de transmitere a caracterelor punctuale (…)
Studiile lui Mendel au fost ignorate timp de peste 30 de ani.
(Lisa Seachrist Chiu, Curiozitati genetice, Editura Tehnica)
Bucăţi din cărţi 