Floare umedă deschide-te,
oval brun desfășură-te.
Bateți pe himen talgere,
talgere pe fulgere.

Prelungă buză în sărutare
cu buza mai mare,
du-ți învoltările,
cheamă sărutările
fratelui dur
pe ghizdul pur.

Descuie-te ghioc,
din loc în loc
pătat de necîntate
flori nefecundate

Aprinde-te stea
aproape de coapsa grea.

Floare apleacă-ți potirele,
umezește-ți cu miresme mirele.

Buzele cu umbra rotundă
să-l desmierde, să-l ascundă,
buza cu umbra mică
să-l adaste cu frică;
buza cu steaua mare
să-l aștepte cu steaua-n tremurare.

Fundurile cu ape crescute
în cercuri bolborosească volute,
ape cu prundișuri pe fund,
facă-și cercul din rotund mai rotund.

Floare ce te dărui și te cutremuri
plutitoare între coapse și vremuri,
cu o inimă ce de fiecare data moare,
închide-te ghioc, încuie-te floare…

(Descîntesc bărbătesc, Camil Baltazar)