În autobuzul două sute nu știu cât
Deodată a mirosit urât
În el erau un domn și-o doamnă tristă
Un chitarist și-o chitaristă
O casnică păroasă
Cu doi câini de rasă
Un om al străzii fericit
Într-un sac vechi de dormit
Vreo doi copii mai grași
O fată c-un buchet de toporași
Bineînțeles și-un șofer
Și-un popă cu-un calorifer
Și toți, mai puțin unul, aveau o întrebare
Cine trăsese pârțul oare?
(PE DOS. Poezii cu prostii pentru copii, Carmen Tiderle, Editura Vellant)
Bucăţi din cărţi 
Lasă un comentariu