Fondatorii firmei Jakes nu și-au propus niciodată să democratizeze lumea designului grafic; nu au vrut decât să facă tricouri interesante. În anul 2000, după ce au renunțat la școală, Jake Nickell și Jacob DeHart locuiau în Chicago, niciunul dintre ei negăsind vreun mod de a-și fructifica scurta educație formală, oprită la nivelul liceului. Amândoi erau membri înfocați a unei subculturi în care imprimeurile de pe tricouri reprezentau un domeniu creativ și hrană pentru imaginație. Când s-au întâlnit, cu ocazia unui concurs de design pentru tricouri, și-au dat seama că au multe lucruri în comun. Pentru început, amândoi au găsit de cuviință că ar fi o idee bună să-și organizeze propriul concurs. Dar, în loc de juriu, câștigătorul avea să fie ales chiar de către designerii participanți. […]
Cei doi au lansat Threadless.com pe baza unui plan de afaceri care se afla încă în stadiul de schiță: oamenii înscriau în concurs câte un design de imprimat pe tricou. Utilizatorii îl votau pe cel mai bun. Câștigătorul primea un număr de tricouri gratuite cu imprimeul trimis de el, iar ceilalți utilizatori își puteau cumpăra un exemplar de pe site. […]
În prezent [2008], Threadless primește în jur de 1000 de variante de design pe săptămână, supuse la vot pe comunitatea Threadless, ajunsă la aproximativ 600 000 de membri. Sunt alese pentru imprimare nouă tricouri din primele 100 votate de comunitate. Se vând toate tricourile, lucru care nu este de mirare având în vedere sincronizarea companiei la tendințele pieței. […]

Compania nu trebuie să investească în marketing sau publicitate pentru că aceste funcții se realizează organic în cadrul firmei: designerii răspândesc vorba despre concursuri, pe măsură ce încearcă să-și convingă cât mai mulți prieteni să le voteze designul, iar Threadless îi recompensează pe membrii comunității cu un credit de cheltuit în magazin. […]

(Crowdsourcing, Jeff Howe, Curtea Veche Publishing)