Matei Millo, actor deosebit de apreciat, pedagog inzestrat si director entuziast al Teatrului Mare din Bucuresti, si-a pus amprenta asupra jocului scenic, modernizandu-l. Concret, el a impus in locul interpretarii artificiale, exagerat romantice, o interpretare realista, inspirata din viata si gestica obisnuita, crezul sau fiind acela ca arta este o reflectare a naturii, a vietii, a firescului. In egala masura s-a implicat in organizarea teatrului romanesc si in diversificarea repertoriului, evidentiindu-se ca autor al textului primului spectacol de revista din Principate, intitulat Apele din Vacaresti si jucat in 1872 la Bucuresti. Spectacolul urmarea ridiculizarea moravurilor tineretului din secolul al XVIII-lea, prin versuri de genul:

Noi suntem juni coconasi,
Totul stim, tot criticam.
Chiar de mici, chiar copilasi,
Frantuzeste indrugam
De nu ai capacitate,
De esti prost, la cap usor,
Sa nu-ti pese: posturi-nalte
Poti sa capeti prin favor.

(Istoria moderna a romanilor, Cristina Gudin, Editura Tritonic)