(…) s-ar putea ca viitorul Rusiei, principalul exportator mondial de gaz natural şi al doilea exportator mondial de petrol, să joace un rol decisiv în reconfigurarea sistemului international care va urma după momentul unipolar, cu atât mai mult cu cât China, India şi Statele Unite, precoupate să-şi diversifice aprovizionarea, sunt mari consumatoare de hidrocarburi ruseşti. Desigur, moştenitoarea imperiului sovietic nu dispunde decât de poziţia a şaptea în privinţa rezervelor de petrol ale lumii, cu doar 5% din resursele disponibile, dar e suficient pentru a susţine cererea până în 2020. Mai cu seamă însă, ea deţine de departe primul loc privind rezervele mondiale de gaz, rezerve ce nu vor fi epuizate decât peste cel mult 70 de ani, dacă este să-l credem pe ministrul resurselor naturale Iuri Trutnev. Moscova se află deci în situaţia paradoxală a unui imperiu ruinat, dar a cărui poziţie va fi decisivă în viitoarea distribuire a puterii.

(Imperiul în oglindă, Didier Chaudet, Editura Cartier)