cuvant adoptat dupa frantuzescul philosophie, inseamna „stiinta constituita dintr-un ansamblu inchegat de notiuni si de idei care interpreteaza si reflecta realitatea sub aspectele ei cele mai generale; conceptie generala despre lume si viata (…)

„Din greaca moderna – precizeaza acelasi academician citat anterior [Alexandru Graur] – s-a raspandit pronuntarea cu „z”, ca in franceza sau in germana, care s-a generalizat, ceea ce a dus si la scrierea cu z, impusa de normele actuale”. In ultima vreme filozofii nostri au inceput sa scrie cu s, justificand abaterea de la norme prin faptul ca „filosof” e format in greceste din „philos” (iubitor) si „sophia” (intelepciune), iar daca scriem filozof, partea a doua este grecescul „zophos” (intuneric), ceea ce ar putea duce la o intelegere gresita, dar care „nu i-a deranjat pe francezi si pe germani si nu vad de ce ne-ar deranja pe noi” (Al. Graur).

(Ilie Stefan Radulescu, Vorbiti si scrieti corect, Editura Teora)