Rationalismul isi lua avant mai cu osebire cu ocazia Reformei. Aceasta a smuls spiritele din jena pe care o simteau fata de Biserica catolica. De unde autoritatea Bisericii se punea intotdeauna mai presus de autoritatea filozofica, incepand cu Luther, se proclama deschis drepturile ratiunii omenesti de a descifra ea singura adevarurile fara intermediarul Bisericii. Moralitatea ca si intelegerea Scripturii nu au nevoie de ierarhia bisericeasca ca sa fie formulate. Ratiunea e apta sa cunoasca orice adevar prin ea insasi. Orice om rational poate cu ajutorul ratiunii sale sa intre in posesia adevarurilor de orice natura si aceasta in mod infailibil.
Desigur ca protestantismul a dus lupta mai mult pe terenul religios. Repercusiunea se simte insa asupra intregii activitati culturale a omenirii. Ratiunea deveni un obiect de cult a celor mai multi, pentru ca era socotita ca tinand in ea cheia realitatii absolute.

(Dr. Ion Luca, Rationalismul in drept)