ce de-a muzici
pe strazi –
in sfirsit
oamenii-s ca florile

politistii si-au predat
insignele
soldatii si-au aruncat
armele
mu mai avem nevoie de puscarii
sau de ziare de ospicii sau de
lacate pe usi

o femeie da buzna pe usa
IA-MA! IUBESTE-MA!
e frumoasa ca o tigara dupa
o masa cu friptane
o iau

dar dupa ce pleaca
ma simt ciudat
incui usa
scot un pistol dintr-un sertar
are si el
felurile lui de iubire
IUBIRE! IUBIRE! IUBIRE!
cinta multimile pe strazi

trag prin fereastra
cioburile-mi taie fata si bratele
nimeresc un baietel de 12 ani
un batrin cu barba
si-o fata superba ca
florile de liliac

multimile se opresc din cintat
si ma privesc
stau in dreptul ferestrei sparte
am fata inecata in singe

„asta” le urlu „a fost in apararea
saraciei sufletului si-n apararea libertatii
de a nu iubi!”

(…)

(Dragostea e un ciine venit din iad, Charles Bukovski, Editura Polirom)